Make – Salvarea Oceaniei – se strange gasca(XI)

Episoadele trecute: Povestea lui Make (I), Intermezzo (I şi jumatate), Pe motocicleta(II), S-a trezit Make!(III), Se strang apele (IV), Fata in fata cu istoria (V), Intoarcerea in sat (VI), Make si Oceania ajung in sat (VII), La baba acasa (VIII), Ana la judecata (IX), Oceania in incurcatura (X)

…Make…gandea profund…acu’ nici nu prea stia ce sa faca…ANAAAA…se tanguia el, in lanul de buruieni…Anaaaa…Oceanieeee…si mai gandi asa de vreo 2 ori…ca-l fura somnu.
Cum adormi, cum incepu a visa.
Se facea, ca Ana…venea spre el…
Se facea, ca Oceania venea spre el…
Se facea ca veneau amandoua in acelasi timp…I se facu frica lui Make, in vis, ca daca se intalneau astea doua, de el ce-o ramane…Tresari, si de la vis…da si de la udatura ce-o simti pe un picior…
Mars, fir-al -dracului! zise Make, cand deschise ochii.
Problema era acuta. O simtea in partea stanga. Sub coaste.
Mda, ii zise cineva cum ca acolo ar fi apendicu, sau apendicita, sau ceva ce-l durea!
El singur nu putea sa le salveze pe amandoua! Avea nevoie de ajutor…deci, ce avea? Un Chinez…la ce-o fi bun?
Un Manole…cu tot cu coarne. Asta, stia sigur ca nu e bun, doar ii spusese Ana cate ceva, in plus, prea venea si asta des la el!
Pai, da, sa-si salveze incornoratu nevasta, ce el e clona???
Se ridica brusc din iarba. Rezolvase poblema. Nu degeaba, acu’ 20 de ani, ii propusese unu’ sa-l faca diriginte de santier. Avea “manajamentul” la cap.
Make, pleca sa-i caute pe cei doi. Sa faca o Alianta. Alianta Manole, Make si-un Chinez!
Alianta MAnole, MAke, CHInezul! Nu suna bine? Vesel si fluiernad, pleca la drum…MAMACHI…MAMACHI…

Nu, nu era bine, nu suna bine, trebuia sa bage mai multi in treaba asta si Dan ar fi util ca era prieten cu Vania, chiar si Cristi ar fi bun ca doar era puternic ca un taur si era expert in cele mai noi tehnologii, cum ar fi exploziile si bombele. Dar Mihnea l-ar putea ajuta cel mai mult ca era in relatii politice cu toate bandele de pe Canal. El ar trebui sa negocieze pentru scaparea Oceaniei, sau macar sa fie langa el la masa tratativelor.

Make – Oceania în încurcătură (X)

Oceania nu mai prididea la Manole. Şi nici Manole, nu mai ştia ce să facă ca să scape. Cu o ultimă sclipire…văzu brăţara ceasului de pe mâna Oceaniei…parcă ar şti-o de undeva…hmm, nu era aia pe care i-o dăduse el, Anei???

De undeva de sub masă…Manole răcni:

– Asta e brăţara pe care i-am dat-o Anei!!!! Cum a ajuns la tine?!! Că mă înşeală cu Make, mai înţeleg, ba am şi iertat-o, da şi cu tineeeeeee!!! Ana, Ana, ce-mi făcuşi?!!!

Oceania se opri o clipă. Nu mai ştia la ce să se gândească…la brăţară, la faptul că ăsta vorbea tâmpenii, auzi…ea, cu Ana (ptiu!, şi scuipă în sân!) sau…la faptul că era cornută din cauza că Ana era cu Make???
Cum să fie Ana cu Make??!! Păi, şi ea? dădu drumul scândurii cu care îl bătea pe Manole…şi se aplecă încet…ca un struţ cu capul în jos…băgându-l sub masă unde era şi faţa lui Manole:

– Ce zisăşi, mă???

– Să-mi moară un ochi dacă te mint Oceania, eu spun adevărul!

Make – termeni si conditii de utilizare

In primul rand, vreau sa-mi cer scuze celor pe care poate fara sa vreau, povestea lui Make le-a adus vreun prejudiciu de imagine sau orice altceva.

Pana acum, persoanele incluse de mine in aceasta povestire, ce pare sa se transforme intr-o adevarata saga, nu au avut posibilitatea sa renunte sau sa schimbe derularea actiunii. Practic, vrand-nevrand s-au trezit implicati in ceva in care poate nu doreau sa intre. Din partea mea, am considerat ca acest lucru nu este corect. Astfel, va rog sa binevoiti a-mi da acordul asupra folosirii in continuare a personjelor ce va reprezinta.

Make si Oceania ajung in sat (VII)

Chinezul profita de buimaceala generala, o lua pe langa baba, ii dau un cot ju-jit nepotului, de-l indoi pe acesta, fix de la genunchi…si pas-pas, o tuli spre lanul de porumb, numarind stiuletii dar mai ales, in goana lui, frunzele ce-l taiara si pe drapta si pe stanga!

– Fir-as! Mai bine ma impuscau!…

Make, cu Harley-ul lui navali intre sateni!

Baba il vazu prima, trase un urlet si incrucisa repede cele doua degete mari de la picioare, in semn de cruce!!!

-Ptiu, ptiu! Sariti! O venit varcolacuuuuuuuuuuuuuu’!

Satenii intoarsera pustile si incepura sa traga inspre Make. Acesta cand vazu ca e groasa, intoarse ghidonul si o lua si el prin porumb. In scurt timp il vazu in fata pe Chinez. Uita de pustile din spate si incerca sa-l calce pe Chinez. Dar chinezul era dibaci si in ultima clipa sarea ba in stanga, ba in dreapta. Make nu-l nimerea si pace.

Make – intoarcerea in sat (VI)

…dar Chinezul..nu dusese gandul pana la capat…stia el de ce, nu-i suporta degeaba mirosul imputitului… Ridica ochii, catre imaginarii Buddha, Mao si Tao, rugandu-se sa-i inchida, macar pentru o clipa narile…ceea ce ei si facura, lasandu-l fara inspiratie dar si fara expiratie, tot pentru o clipa!

…deci, Secretul, Secretul trebuia pastrat…unde? unde putea fi in siguranta? Si pentru prima oara Chinezul…se uita gales la Manole, ii venea sa-i spuna: Inapoiatul meu, drag! … apoi brusc isi revenii…gandindu-se la faţa unui Imparat, cand e suparat, dar si la jegul dintre doua degete consecutive ale unui picior drept, la cel stang, avandu-le unite din nastere!

Manole era suparat si gonea cu viteza din ce in ce mai mare pe strazile pustii. Nu-i trebui mai mult de zece minute ca sa ajunga in sat. Frana brusc chiar in fata bisercii si ii spuse Chinezului:

– Gata galbejitule, eu pana aici merg, coboara.

Faţă în faţă cu istoria lui Manole (V)

O dulce dimineata de mai tocmai sosise pe meleagurile carpatine. Alex era deja imbracat intr-un tricou rosu ce se mula perfect peste bicepsii pronuntati. Indiana Jones era porecla pe care o dabandise dupa nenumaratele aventuri pe care le traise in Anzi, in stepele rusesti sau in cateva insule obscure din Indonezia. Descoperirile unor civilizatii, necunoscute pana atunci, ii adusese faima unui cercetator care obtine rapid rezultate. Ori de cate ori pornea in cautarea unui obiect, al unei civilizatii sau chiar a unei comori, reusea sa gaseaseasca rapid drumul cel mai scurt spre descoperiri epocale. Parca un a saselea simt il indrepta din sute de piste catre cea corecta.
Astazi, se intorsese in tara, impreuna cu echipa sa de cercetatori pentru a analiza o descoperire uluitoare.

Make reloaded – pe motocicletă (II)

Urmare din episodul trecut

O dimineata racoroasa de primavara, soarele se ridica agale pe cerul senin. Pasarelele ciripesc in jurul unei casute mai retrase de langa padure. Make se freaca la ochi, incercand sa se trezeasca.
Ma doare capul, cat oi fi baut aseara? Nu mai stiu. Vrand sa se dea jos din pat, Make aude un suspin langa el, curios intoarce capul si vede o forma dulce si suava de femeie in cealalta parte a patului. Parul lung si negru lucea cu nuante albastrii in bataia celor cateva raze de soare ce se strecurau printre frunzele copacilor pana pe patul lui Make. Pielea alba devenea din ce in ce mai apetisanta pe masura ce se dezvaluia pe ici pe colo, ivindu-se de sub patura mototolita ce nu reusea sa o acopere.
Make se dadu jos cu bagare de seama sa nu ii tulbure somnul femeii. Ocoli patul, incercand sa vada daca aceasta mai dormea. Din spate, corpul ei parea al unei zeite antice sau al unei fecioare neprihanite. Din locul in care o privea acum Make, situatia se schimbase spectaculos, un san obraznic iesise de sub patura, iar parul lung si ciufulit nu reusea decat sa accentueze senzatia de senzualitate pe care o iradia minunata faptura.