Noutati IT, energie regenerabila, alerte

Archive for decembrie, 2014

Iata o fundatie care merita toata aprecierea, prin File de Lumina, eu ii sprijin. Sper sa aiba succes.

HCS_20%_900x120

 

 

 

 

 

HCS_20%_250x250

Vise de Inger

Astazi, am plăcerea să vă anunț că o nouă carte scrisă de mine, cu gândul la dumneavoastră, a văzut lumina tiparului. Noi povestiri, schițe și nuvele vă așteaptă între paginile acestei cărți. Sunt scrise cu sufletul, întru desfătarea minții și inimii. Fiecare dintre aceste povestiri scoate la iveală o trăsătură, un gând, o idee, care conduce la meditație și la înțelepciune. Poate nu sunteți de acord cu personajele, poate soluțiile cititorului sunt altele în fața problemelor vieții, dar puteți vedea că fiecare acțiune poate avea efecte nebănuite. Viața este complexă și din acest motiv este atât de minunată.

Dacă această carte va ajunge în mâinile dumneavoastră atunci sufletul își va primi și el hrana. Tot ceea ce pare haos, este doar o ordine pe care nu o înțelegem încă și care ne este dezvăluită la sfârșit. Dragii mei cititori, vă doresc o minte deschisă pentru a putea primi bucuria și dragostea cu care am scris fiecare rând din această carte. Doar în acest fel, veți putea găsi fericirea în cuvintele așternute în spatele aripilor îngerului de pe copertă.

Cu toată dragostea, Răzvan

Vise de Inger

PORTOFELUL BUCLUCAȘ

‑ Au!
Am călcat pe o piatră ascuțită. Mă așez pe bancă și îmi cercetez cu atenție piciorul. O bestie de pietricică s‑a înfipt în talpa subțiată a pantofului. O scot cu multă trudă și mă uit mai bine. Observ că talpa are o tăietură pe toată lungimea ei. Uff… acum pantofii nu mai sunt buni. Va trebui să‑mi iau alții, dar… de unde bani?
Sunt înglodat în datorii și asta nu e bine, dar nu mă afectează foarte tare. Știu că ar trebui să mor de îngrijorare, ar trebui să nu dorm nopțile gândindu‑mă la cum să returnez datoria către bancă.
Eu am decis să nu fac așa. Am trecut peste asta, acum trăiesc fiecare zi cu bucurie și aștept cu mare curiozitate să văd ce‑mi mai oferă viața.
După ce mi‑am dat seama că nu am nicio șansă să‑mi plătesc datoria de 5.000 de euro și după ce m‑am îmbolnăvit nedormind nopțile măcinat de gânduri sumbre, am ajuns la concluzia că nu rezolv nimic dacă sunt trist și supărat. Indiferent de starea mea de spirit, datoria va rămâne aceeași. Fac tot ce pot ca să o plătesc și nu‑mi dau seama de ce ar trebui să renunț la bucurie și la fericire.
Problemele cele mai mari apar atunci când se strică sau se rupe ceva. Acum, spre exemplu, mi‑au cedat pantofii. Voi vedea…
Se aude un suspin. Văd pe banca alăturată un domn care plânge. Îmi aranjez pantoful și mă îndrept spre el.
‑ Bună ziua, se poate?, îl întreb politicos.
‑ Da, da, răspunde el printre lacrimi.
Mă așez și aștept. Nu vreau să (mai mult…)

Nor de etichete