Noutati IT, energie regenerabila, alerte

Make, Oceania şi Chinezul erau de părere că votarea ar trebui sa înceapă cât mai repede, fiind deja plictisiţi de toata zarva creată. Pe de altă parte, Dan îi dădea deja o mână de ajutor lui Cristi pentru improvizarea urnei din spatele copacului.

Manole se pregătea de realizarea rapidă a unui sondaj la exit-poll. În toată această perioadă discuţiile din cadrul grupului erau extrem de aprinse iar Baiazid se gândea cum poate să scape de nebuni. Era nerabdător ca patrulele trimise de ADC sa ajungă mai repede. Nu se îndoia nicio clipă că va scăpa rapid din această situaţie neplacută.

– Gata urna, să înceapă votarea, strigă Dan, venind înspre grupul lui Make.

În doar câteva minute, în şir indian toţi votară, în cap cu Vania. După o scurtă dispută legată de dreptul Chinezului la vot, ba că e prea galben, ba că nu e de-al nostru, de pe meleagurile mioritice i s-a dat dreptul la vot numai după ce Oceania şi Make şi-au impus punctul de vedere cu forţa.

Astfel, Vania hârâia din nou după un pumn în stomac made by Make iar Cristi stătea ascuns printre tufişuri ferindu-se de bolovanii aruncaţi de Oceania.

Oricum, Manole luase pulsul grupului la exit-poll şi se sui pe movila unde-şi ţinuseră candidaţii discursurile.

– Vă anunţ rezultatele la ieşirea de la urnă, spuse el grav. Mihnea a câştigat cu 50,3%  la 49,7%.

Auyind că a câştigat, Mihnea începu să sară în sus de bucurie, ţipa oarecum articulat şi începu să facă tumbe penibile.

– Îi mulţumesc tatălui meu din cer şi mamei mele de pe pământ pentru că m-au ajutat să obţin această victorie istorică! Prietenului meu Manole o să-i rămân recunoscător toată viaţa pentru susţinere. Acum e momentul să bem şi să ne veselim.

Pocnetul dopului de şampanie, care prin nu se ştie ce fel de miracol ajunsese în mâinile lui Mihnea, răsună în toată valea.

Make se hotărî să întrerupă momentul de euforie prin îndemnul la numărarea voturilor. Toţi se buluciră în jurul urnei şi începură să facă numărătoarea. Astfel, se constată că propunerea lui Dan obţinuse un vot în plus.

Dan îl pupa pe Chinez, deoarece se ştia că votul acestui străin decisese rezultatul scrutinului. Mihnea era distrus şi nu mai vorbea cu nimeni. Mormăia singur „M-au furat, m-au furat, a fost hoţie pe faţă”.

Vania se decise să intervină:

-Întrucât Dan a câştigat e timpul să plecăm, haideţi copii Domnului să mergem la crâşma lui Dan. Toţi erau veseli că situaţia neclară se terminase. Doar sultanul gemea pe cal. În tot acest timp de el nu se ocupase nimeni şi era legat sub formă de balot de calul său.

Din păcate, abia ce apucaseră să încalece şi un grup de peste o sută de turci se ivi în capătul văii. Pregătirile fură terminate rapid şi gaşca o luă la trap, apoi la galop iar în final erau într-o o fugă disperată. Calul sultanului nu îndeplinea prea bine normativul de viteză aşa că rămăsese ultimul.

Văzând pericolul, Vania se întoarse să recupereze preţiosul prizonier. Ceilalţi se opriră şi realizară că trebuie să lupte pentru a rămâne în posesia recompensei promise de Mircea. Totuşi, Manole era singurul care luă rapid decizia ca să-şi continue fuga. Toţi banii din lume nu puteau să-l facă să lupte până la ultima suflare. Oricum, în mintea lui, îi declarase morţi pe toţi şi fugi cu un avânt sporit.

Grupul îl recuperase rapid pe sultan, dar distanţa dintre ei şi urmăritori se redusese simţitor. Pădurea era aproape, nu era foarte deasă, dar Make consideră că aveau o şansă şi-i îndemnă pe toţi spre pădure. Turcii erau practic la câţiva paşi în spatele lor atunci când reuşiră să trecă de primii copaci. Totuşi, în mod ciudat, pe măsură ce intrau mai adânc în pădure zgomotele făcute de urmăritori păreau din ce în ce mai departe.

În galopul calului, Oceania se întoarse şi văzu cum un turc ce ajunsese primejdios de aproape se opri brusc lovit de un topor, Chinezul, ce era flancat de trei turci după doar câţiva paşi rămase singur, iar turcii plini de săgeţi, aveau o formă de arici. Make îi făcu semn lui Vania şi lui Cristi să se oprească. Mihnea, plin de sânge se alătură şi el grupului. Trăgea după el calul sultanului, complet echipat, cu tot cu sultanul care abia mai respira.

– Ce dracu se întâmplă aici? izbucni Oceania într-o descărcare rapidă de adrenalină.

– Sunteţi oaspeţii mei se auzi o voce din pădure, vă urmăresc de câteva ceasuri.

Gaşca îl privea cu gura căscată pe cel ce le apăruse în faţă, înconjurat de mulţi, mulţi oameni. Era înalt, cu ochii căprui şi o faţă jovială. Hainele de culoarea verde îl făceau greu de distins, dar pana de la pălărie era o adevărată minunăţie. Îţi lua ochii datorită coloritului ei bogat şi a mărimii sale respectabile.

– Eu sunt Make şi ei sunt prietenii mei, dar tu cine eşti?

– Ştiu cine sunteţi şi ce faceţi, am oameni care mă informează de tot ce se petrece în codrii ăştia. Eu sunt şeful haiducilor şi am peste 200 de supuşi. Ei sunt liberi, dar sunt supuşii mei şi ai Pădurii!

– Erezie! Strigă Vania plin de furie.

– Dar să mă prezint – mi se spune Krossfire. Cănd eram mic dădeam foc la cruciuliţele preoţilor, acum dau foc la toată biserica, am evoluat şi eu, zise el cu un zâmbet sincer.

– Krossfire, vad ca ai un nume ciudat, dar de ce dai foc la biserici?

– Asta se întâmplă rar, când preoţii burtoşi şi nesătui nu se lasă jefuiţi, spuse Krossfire zâmbind. Nu-i aşa Vania că noi ne-am mai văzut?

– Tu eşti diavolul şi te declar eretic! Eşti mai rău ca papispaşii!

– Băi naşparliule, până una alta, eu cu oamenii mei ţi-am salvat viaţa ta mizerabilă şi pe a prietenilor tăi.

Make, văzând că discuţia degenerează interveni rapid.

– Îţi mulţumim Krossfire pentru amabilitate, ne-ai scăpat de turci.

– Da, dar trebuie să o luaţi la trap cât mai repede că mulţi turci vin încoace. Sunt conduşi de Dixit şi sunt câteva mii. Eu v-am scăpat doar de o patrulă rebelă.

– Dar ne pierdem prin pădurea asta, e prea mare.

– Vă duc eu până la hanul McDan al cărui proprietar îl văd printre voi. Sper să ne servească şi pe noi cu un McMic şi cu o McBere.

– Plăcerea e de partea mea, sări şi Dan în discuţie. Oricum, turcii nu pot să străbată smârcurile Neajlovului. În mlaştini îşi vor găsi sfârşitul.

– Din păcate, oamenii mei au multe task-uri puse la „To Do” aşa că voi veni doar eu cu  voi să vă arăt drumul, spuse Krossfire către Make.

La ceasul înserării, când soarele se pregătea să-şi arunce ultimele raze peste stufărişul des, grupul ajunsese în poieniţa ce se deschidea în faţa crâşmei. Spre surprinderea tuturor, un grup de oameni îmbrăcaţi în verde strigau măscări în faţa stabilimentului.

– Huo! Huo! Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem mâncarea să nu pută! Vrem taxe mari pentru cei care vând prăjeli, şi alte mâncăruri din carne. Să vă mănânce forfetaru! striga grupul din ce în ce mai încins.

Dan se îngălbeni la faţă şi sări în mijlocul grupului de vegetarieni, iar cu bâta din dotare îi risipindea rapid. Tocmai atunci, Roxania se pregătea să intre în crâşmă. Era extrem de elegantă, cu o haină din blană de nurcă. O ecologistă sări imediat la ea:

– Duduie, ştii câte animale au fost omorâte pentru ca să se facă această hană de blană?

– Dar tu ştii cu câte animale a trebuit eu să mă culc, ca să mi-o pot cumpăra? fu răspunsul prompt al Roxaniei.

Oricum, Mihnea şi Cristi îi goniră şi pe ultimii ecologişti, verzi, vegetarieni sau ce-or fi fost, şi, fără alte incidente grupul intră în crâşmă.

*           *          *

ADC în fruntea turcilor ajunse la poieniţa unde se opriseră Make cu gaşca sa. Era nervos că nu-i prinsese din urmă chiar dacă aflase unde sunt. Căută urmele lăsate de răpitori şi încet-încet se mai linişti văzând semnele clare de copite în pământul moale. Cu 3000 de spahii după el o luă spre pădure. Nu mare îi fu surpriza când dădu de tucii măcelăriţi în pădure.

– Căutaţi rapid dacă mai este cineva în viaţă, porunci el cu voce stinsă.

Într-un târziu, fu găsit doar un singur ostaş care abia mai sufla. Totuşi, ADC reuşi să afle că prada sa îşi luase zborul spre Neajlov. Avea să-i vâneze fără ezitare precum un copoi de rasă care simte mirosul de sânge.

Anunțuri

Comments on: "Make – fuga cu Baiazid (XIX)" (19)

  1. Auzi Make, cred ca e momentul sa iau legatura cu Vania, povestea asta trebuie continuata in mod adecvat…sa te purificam nitel. Lasa draghe ca nici cu Oceania nu mi-e rusine sa nu spun de Dan, ca-i baiat de nadejde. Nitica alergatura nu ti-ar strica nici tie, ba cred ca si Chinezutul o vrea sa-ti asculte mai bine plamanii !! 😛 😛
    Ai, gata ca nu le mai scrii singur, ca uite cum mi-ai dat de gol diversiunea in alegeri! Dupa ce ca am inversat procentul sa ajungem la MCmic si MCbere, of, of! =))))

  2. Eu mă tot străduiesc să dau exemplu pozitiv la vot, da’ cu ăştia mă tem că iese tot băsescu!…

  3. Hmm, Neajlov… Ştiu şi eu? 😆

  4. @ Manole
    Dupa ce ca ai fugit ca lasul, mai comentezi? Noroc ca grupul te iarta. 😀
    Apropos, tu nu ai mintit, doar ca nu l-ai intrebat si pe Chinez.

  5. @ Vania
    Ce treaba are Basescu? Noi cu povestea noastra, ei cu a lor.

  6. @ adc
    O sa fie bine si pe Neajlov nu trebuie sa fii ingrijorat.

  7. @Razvan: Aşa-i. 😀 Am uitat că aici scriem adevăratele cronici. Nu alea mistificate de unii sau de alţii după propriul interes… 😆

  8. adica, vrei sa nu mai comentez? 😀
    Done! Dupa ce ca abia de atata alergatura m-am oprit sa zic si io ceva…nu stiu ce tot ai cu mine, una doua Manole fuge, da ce crezi, ca-s la maraton? 😀 😀 😀

  9. @ Manole
    Cum sa nu mai comentezi? Cum ar fi fara Manole in poveste? Nu se poate.
    Iar fuga este extrem de sanatoasa!

  10. literelibere said:

    Razvan, vad ca iar ne delectezi cu noi aventuri. si mai vad ca Manole deja protesteaza :). eu m-am obisnuit deja cu vajnica Oceania. iar bolovanii aruncati in capul altora e o ocupatie onorabila.:)

  11. @ literelibere
    Manole protesteaza, dar gasim noi o modalitate de consens, poate un referendum ceva… 😀
    Referitor la aruncarea bolovanilor in capul altora, trebuie sa recunoastem ca este o ocupatie catre care trebuie sa aspiram cu totii, un ideal in viata. 😀

  12. Aia cu taskurile e tare. Biserici cred ca n-as incendia dar un preot pe ici pe colo l-as face pierdut. Trebuia sa amintesti si de Sfantul Metal, religia lui Krossfire haiducul 😛

  13. […] de pe blog, căci urmează să se tipărească, Paul G. Sandu cu Bolile de piele la trilobiţi, Răzvan Şerbu cu Make, Cell61 cu Celula 61, ca să nu mai zic de romanele lui Vania! N-ai ştiut de toate […]

  14. Nu protestez, dar de trei povesti, io tot alerg! Ma revolt!Vreau eu sa mai slabesc…dar chiar asa??? 😀 😀 😀
    Si ce, io nu pot sa bat pe nimeni? Ce, de-un Molotov pot sa pun si io! =))))

  15. @ krossfire
    Vad ca te pricepi la task-uri 😀

  16. @ Manole
    Lasa ca vine si timpul lui Manole, doar are o biserica de facut. 🙂

  17. […] Răzvan Şerbu – Sunt mulţumit dacă nu fuge cu Baiazid… […]

  18. ha ha ha
    Chinezu ii intrece pe toti 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: