Noutati IT, energie regenerabila, alerte

La articolul „Soarecii si cutia de bere” am primit un comentariu de la Cristi care este extrem de bine documentat. Prefer sa nu-l comentez ci sa-l redau integral. Era vorba de capacele sucurilor ambalate la cutie si de imbolnavirea cu leptospiroza.

Aţi citit desigur povestea lui Petre Ispirescu intitulată „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Vă reamintiţi probabil de preaisteţul Făt Frumos, de peregrinările lui prin lume în căutarea nemuririi, de revenirea la palatul părintesc, de momentul în care scotocind subjugat de nostalgie printre vechituri deschise capacul chichiţei sub care se afla moartea însăşi şi, în sfârşit de memorabila replică pe care personajul spectral i-o adresează cu glas slăbănogit: „Bine ai venit, că de mai întîrziai, şi eu mă prăpădeam.” Din vremurile de niciodată, când plopul făcea pere şi răchita micşunele şi până astăzi, anumite lucruri nu par să se fi schimbat prea mult. Conform unor informaţii care mi-au parvenit acum câteva săptămâni printr-un email se pare că mai nou, moartea nu mai stă tupilată sub capace ci pe acestea. Să mă explic. În mesajul electronic era relatat cazul unei femei care a murit de leptospiroză după ce a băut suc direct dintr-o cutie de suc contaminată cu urină de şoarece. În aceleaşi mesaj se deplângeau în termenii cei mai dramatici ravagiile pe care le fac capacele cutiilor de băuturi contaminate cu germeni extrem de letali.

Reconstituind traseul ramificat al mesajului (forward repetatat) si evaluand la o cifră mare numarul total al destinatarilor, m-am gandit ca n-ar fi rau sa fac un mic efort pentru a clarifica cateva lucruri importante si astfel să mai despovărez măcar o parte dintre cititori, de temerile mai mult sau mai puţin justificate care ne compleşesc ca o avalanşă. Iată ce ar fi de zis.

1. Mesajul este o farsă

Mesajul buclucaş circulă pe internet sub diferite variante, încă din 2002. Într-o variantă victima este din Belgia, în altele din statul Texas, SUA, sau din Botswana. În varianta primită, nu se precizează de unde este victima şi nici unde este localizat spitalul universitar unde se afirmă că ar fi fost internată. În variantele de limbă engleză, victima a consumat coca-cola ambalată în cutie.

În varianta de limbă română apar cutiile de suc. Mai mult, în data de 28 septembrie 2007, într-un cotidian din România a apărut o variantă nouă, în care sub titlul „Caz îngrijorător în Capitală” se afirmă că „O femeie s-a îmbolnăvit de meningo-encefalită virală, o boală contagioasă rară, după ce a intrat în contact cu cateva conserve alimentare.” Din nefericire, nici în acest caz nu se menţionează vreun detaliu cu adevărat util cu ajutorul căruia să se poată stabili dacă avem de-a face cu un caz real şi, mai ales, dacă are legătură cu mult incriminatele capace. (Articolul poate fi lecturat pe internet în arhiva online a ziarului „Curentul” din data de 28 sept 2007).

2. În mesaj apar informaţii eronate Mesajul face afirmaţii şi aluzii contrare datelor din literatura medicală.

a. Perioada de incubaţie a leptospirozei este de minimum 2 zile în timp ce în mesaj se menţionează că boala a debutat a doua zi.

b. Deşi poate evolua spre deces în unele cazuri, acest deznodământ nu apare într-un timp atât de scurt. În majoritatea cazurilor grave, moartea survine abia în faza a doua a bolii, după 1-2 săptămâni de la debut. Cazurile letale raportate în literatura medicală arată că decesul survine în general nu mai devreme de 10-14 zile de la internare. În mesajul în discuţie, decesul survine la trei zile de la infectare şi la două zile de la internare.

c. Calea de transmitere incriminată de mesaj este contrară celei recunoscute de specialişti. Leptospiroza se transmite de la animalele bolnave prin intermediul apei sau alimentelor contaminte cu urină de animale infectate, respectiv prin contact direct cu animalele infectate. Deşi şoarecii bolnavi sunt unul din rezervoarele de leptospire, mecanismul real de transmitere a bolii de la aceste animale ar pretinde contaminarea apei sau alimentelor cu urină. Urina uscată pe un ambalaj nu oferă condiţii favorabile pentru supravieţuirea microorganismelor respective. Dacă întâmplarea ar fi reală (ceea ce deocamdată nu se confirmă) o anchetă epidemiologică riguroasă ar conduce la suspiciuni în ce priveşte apa râului unde femeia s-a plimbat cu barca. Un scenariu teoretic corect ar fi deci că leptospirele ajung pe ambalajul cutiei de suc atunci când cutiile sunt puse la rece în apă (acest lucru se poate doar deduce din mesaj fiindcă nu se precizează în mod explicit unde sunt puse la răcit).

d. Deşi urina de şoarece poate fi o sursă de infecţie în cazul animalelor bolnave sau purtătoare de microbi, ea nu conţine substanţe toxice şi mortale, cum se afirmă în mesaj.

3. Studiul menţionat nu există

Mesajul menţionează un studiu efectuat de o instituţie spaniolă numită INMETRO, care ar fi arătat că capacele cutiilor de băuturi ar fi mai contaminate decât capacele WC-urilor. În primul rând INMETRO nu este o instituţie spaniola ci braziliană.

În al doilea rând, în bazele de date medicale nu poate fi găsit nici un studiu care să fi comparat capacele cutiilor de băuturi cu capacele de la WC-uri. La publicarea articolaşului din Curentul „concluziile” acestui studiu inexistent sunt totuşi preluate de unul dintre specialiştii noştrii despre a cărui profesionalism nu am avut până în momentul acesta nici un motiv să mă îndoiesc. De altfel, e posibil ca această regretabilă distorsiune să se datoreze împrejurărilor în care a fost solicitat comentariul sau, şi mai probabil, prelucrării defectuoase a răspunsului specialistului. Informaţia cum că „cutiile de suc din care copiii beau direct sunt extrem de periculoase pentru sănătate dacă nu sunt spălate înainte de consum, bacteriile depozitate fiind mai numeroase şi mai periculoase decat cele de pe capacele de toaletă” este fără acoperire în literatura de specialitate.

Morala şi concluzie practică

Pentru a trage morala, nu voi reveni la povestea lui Ispirescu pentru că, în realitate moartea nu se află nici deasupra şi nici sub capacul unor chichiţe, fie ele din basmele populare din vremurile trecute sau din legendele urbane ale zilelor noastre. Mai degrabă, cum sugerează lectura literală dar şi alegorică a unei întâmplări biblice (vezi a 2-a carte a Împăraţilor din Vechiul Testament), „moartea este în oală”, adică în alimentele mai mult sau mai puţin sănătoase, mai mult sau mai puţin contaminate cu care ne hrănim zi de zi. În fine, se cuvine să spun că în ciuda faptului că mesajul este o farsă tipică, este un gest de bun simţ ca în cazul în care ambalajul unor băuturi sau alimente prezintă urme sau resturi care trezesc suspiciune, să le îndepărtăm în mod corespunzător (spălarea cu apă şi detergent este de regulă suficientă).

Autor: dr. Valentin Nădăşan

Anunțuri

Comments on: "Chichiţe mai mult sau mai puţin fatale – drept la replică" (4)

  1. evident ca mesajul cu pricina era unul destinat lantului sfintului anton. exista retete pentru asa ceva, asa ca nu e dificil de construit o asemenea farsa.

  2. eu, oricum ar fi, tot spal capacele tuturor dozelor si conservelor 🙂

  3. @ Dan Iancu
    Cum de nu m-am gandit? 😀

  4. @ Oceania
    Bine faci, e util. Urina de soarece nu mi se pare prea apetisanta. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: